joi, 27 noiembrie 2008

Cauciuc , care poate sa se rapare singur...

Pare ceva desprins din filmele science-fiction: un material asemănător cu cauciucul care se lipeşte singur, chiar şi după ce este rupt în două. O fâşie de cauciuc simplă este destul de flexibilă – se poate întinde cu câteva sute de procente faţă de dimensiunile iniţiale. Însă dacă tragi un pic mai mult decât trebuie, se va rupe. Acum însă, Ludwik Leibler, de la Institutul de Chimie şi Fizică industrială din Paris, a descoperit o modalitate prin care materialul rupt în două se repară.

Acesta se întinde precum cauciucul, se rupe la fel ca acesta, însă dacă cele două capete sunt puse laolaltă pur şi simplu “fuzionează”. Materialul este fabricat din acizi graşi şi uree şi este transparent. Însă ceea ce face acest material cu totul special şi îl transformă în propriul său vulcanizator sunt moleculele pe care le conţine, numite “punţi de hidrogen”. Ele formează legături lineare între anumite molecule, dar şi contralegături între aceste şiruri, creând astfel o reţea supramoleculară de molecule mai mici. Atunci când materialul se rupe, moleculele aflate de fiecare parte a rupturii îşi pierd “partenerii”, aşa că încearcă să găsească noi parteneri pentru a reface legăturile de hidrogen, relatează Live Science.

Atunci când cele două capete sunt aduse unul lângă celălalt, moleculele se “regăsesc”. Totul este că “reunirea” să aibă loc în cel mult câteva ore de la rupere – altfel, ele îşi vor găsi “partenerul” pe aceeaşi parte a rupturii şi materialul nu mai poate fi reparat. După reparare însă, materialul îşi păstrează aceeaşi elasticitate ca şi înainte şi poate fi chiar rupt de mai multe ori şi apoi lipit cu succes. Materialul ar putea fi folosit pentru jucării (stricate frecvent de copii), pentru pungi închise sau ca adeziv.

Armata Americana , se va dota cu "arme telepatice "?

Un raport recent declasificat al Pentagonului dezvăluie planurile armatei americane de a se dota cu arme “cu rază telepatică”. Dispozitivele ar putea cauza inamicului febră sau l-ar putea face să audă “voci”. Raportul numit “Bioefectele unor arme non-letale” se referă la dispozitive ce utilizează microunde, laser şi sunete, relatează New Scientist. Cel mai aproape de realizare a fost proiectul unui pistol cu microunde, care să “proiecteze” cuvinte direct în urechile oamenilor. Cu acesta se făcuseră inclusiv teste de laborator, asupra unor voluntari, pentru a îi determina să audă cifrele de la 1 la 10. Ulterior, în 2004, Marina americană a finanţat o cercetare pentru a studia cum acest fenomen (numit efectul „Frey”) poate fi utilizat ca să cauzeze o senzaţie de disconfort auditiv pentru mulţimi.

Documentul mai pomeneşte şi de arme-surse de sunet suficient de puternice pentru a afecta echilibrul (al cărui centru se află în urechea internă) ori de o armă capabilă să producă “febră artificială” – mai exact, microunde care supraîncălzesc organismul uman. Tehnologia este deja disponibilă în prezent. Ea poate fi folosită pentru a imobiliza o persoană pentru “un interval de timp aproape oricât de lung, fără efecte colaterale”. Aceste tehnologii pot fi utilizate, însă, pentru a tortura oameni. În urmă cu exact zece ani, Parlamentul European a interzis tehnologiile ce pot prezenta pericol pentru creierul uman.

Covorul nocturn luminos ...

Un nou tip de covor, care se luminează atunci când cineva păşeşte pe el, ar putea reprezenta viitorul în materie de amenajări interioare, mai ales dacă se iau în considerare avantajele reprezentate de sporirea siguranţei „deplasărilor” pe timpul nopţii, notează publicaţia online LiveScience. Este vorba despre o suprafaţă electroluminiscentă, care poate înlocui convenţionala lumină de veghe şi care-i poate feri pe locuitorii casei de micile accidente ce au loc pe întuneric. „Lumina pe care o emite covorul este foarte blândă. Poate fi folosită drept lumină ambientală sau poate fi programată să clipească în ritm cu muzica”, a explicat unul dintre inventatori, Leona Dean, de la London South Bank University.

Haine care neutralizeaza mirosurile neplacute..

Cercetătorii din Portugalia şi-au petrecut câţiva ani pentru a veni cu această inovaţie, care îi va ajuta până şi pe sportivii profesionişti să înceteze să „duhnească” atunci când fac efort. Portughezii au descoperit o modalitate de a insera în ţesătură microcapsule de 1 până la 100 micrometri (adică de o grosime cât maximum un fir de păr). În aceste microcapsule pot fi injectate diferite arome. În prezent, microcapsulele sunt fabricate din formaldehidă, un agent cancerigen şi dăunător mediului, drept care cercetătorii s-au orientat către un alt material. Microcapsulele vor fi realizate din poliuretan-uree, umplute cu esenţă de lămâie. Inovaţia a fost aplicată pe lână şi poliester – ce a rezultat au fost şosete, tricouri şi chiar chiloţi ce neutralizează mirosurile. Mirosul de lămâie rezistă şi după spălare sau curăţare prin alte procedee.








Cuvinte cheie: haine, mirosuri, neutralizare

Memoria "ne tradeaza " pentru binele nostru..

Cercetătorii au obţinut dovada că memoria ne joacă farse nu pentru că se deteriorează ci pentru un scop mult mai înalt: protejarea propriului nostru organism, relatează Science et vie. Potrivit ultimelor studii, nici amintirile nu reprezintă întocmai ce ne imaginam: ele nu ţin exclusiv de trecut, ci sunt şi legătura noastră cu viitorul. Când amintirile se amestecă, se estompează, dispar sau se îmbogăţesc cu elemente imaginare, este o tactică a creierului menită să ne ofere confort.

În bună parte, pentru că unele amintiri prea exacte pot fi dezagreabile sau chiar traumatizante. Aproximativ 30% dintre oameni rememorează amintiri false (sau ceea ce Freud numea „amintiri ecran”, de autoprotejare). Iată de ce, într-un cerc de prieteni care au trecut prin aceleaşi încercări, se poate întâmpla ca fiecare să îşi amintească lucruri complet diferite despre un acelaşi eveniment. „Ne completăm amintirile vagi cu ceea ce ştim din propria experienţă”, spune şi Pascale Piolino, profesor conferenţiar la Universitatea Paris – Descartes.

Amintirile trunchiate sau false, „un rău” necesar

Dar memoria nu se mulţumeşte doar să selecteze anumite amintiri – convingerile, comportamentul şi sentimentele pe care le trăim în prezent modelează amintirea evenimentelor trecute, în aşa fel încât „să dăm bine” în faţa propriei persoane, tot o modalitate de autoapărare. Oricum, fiecare dintre amintirile pe care le avem are o doză mai mică sau mai mare de ficţiune, astfel încât niciuna nu reflectă sută la sută realitatea. Persoana care le trăieşte este ferm convinsă că sunt reale şi nu poate fi convinsă de contrariu nici măcar atunci când i se demonstrează factual că lucrurile nu s-au întâmplat aşa.

În plus, mai există un „fenomen”. Ori de câte ori ne reamintim o informaţie, ea este rescrisă şi reînmagazinată. În timp, aceste informaţii sunt transferate astfel către cortexul cerebral şi este despărţită de contextul în care a fost iniţial dobândită. Spre exemplu, îţi poţi aminti că statul California are capitala la Sacramento, dar nu-ţi mai aminteşti contextul în care ai dobândit această informaţie. Acest fenomen cunoscut sub numele de „amnezia sursei” ne poate face să uităm dacă o anumită informaţie este adevărată sau falsă.

Odată cu trecerea timpului această amnezie se accentuează şi astfel o informaţie falsă dintr-o sursă lipsită la credibilitate începe să capete credibilitate de-a lungul perioadei necesare reprocesării sale şi „mutării” ei. Atunci când sursa informaţiei este complet uitată, mesajul şi implicaţiile sale sunt tot mai serioase. Mecanismul este speculat intens în campaniile electorale – echipele de campanie se folosesc de acest efect pentru a răspândi zvonuri împotriva contracandidaţilor. Este ceea ce s-a întâmplat în SUA cu Barack Obama, despre care s-a răspândit zvonul că ar fi musulman. Acum, o mare parte din americani sunt ferm convinşi de asta, uitând că sursa primară a informaţiei nu era una credibilă.

Amintirile sunt distribuite destul de exact pe o axă temporală, spun savanţii. Aceasta ar putea fi reprezentată prin trei faze: funcţia de reţinere, cea de rememorare a amintirilor (reale, deformate sau complet false) şi amnezia infantilă. Mai exact, dacă axa reprezintă viaţa unei persoane de 50 de ani, funcţia de reţinere se referă la amintirile create în ultimii 20 de ani. În timpul acestei perioade, cu cât este mai veche amintirea, cu atât ea este rememorată mai puţin. Cea de-a doua perioadă corespunde amintirilor despre evenimente petrecute între vârsta de 10 ani şi cea de 30 de ani. Se întâmplă deoarece această perioadă este determinantă pentru construirea identităţii. În această epocă se întâmplă cele mai multe evenimente „pentru prima oară” – îţi părăseşti părinţii, te căsătoreşti, ai copii. În fine, amnezia infantilă caracterizează puţinătatea, uneori absenţa totală a amintirilor din primii noştri 5 ani de viaţă. Explicaţia este simplă: memoria „autobiografică” nu este pe deplin formată la acea vârstă.

Gura omului,transformata in computer virtual..

Fără a pronunţa măcar un cuvinţel, gura omului poate sta la baza unui mod de comunicare cu lumea înconjurătoare, în care limba va fi elementul central al unui veritabil computer virtual. Prin acţionarea acestui muşchi neobosit, cuvintele care adesea „ne stau pe limbă” vor deveni „comenzi” pentru computere, aparate electrocasnice, pentru deschiderea şi închiderea uşilor, aprinderea luminii şi, nu în ultimul rând, pentru punerea în mişcare a unui scaun cu rotile. De fapt, aceasta a fost intenţia primară a unor cercetători de la Institutul de Tehnologie din Atlanta (Georgia) – de a oferi un mijloc de comunicare cu obiectele din jur celor perfect conştienţi, dar rămaşi paralizaţi de la cap în jos.

În acest sens, limba a fost considerată organul cel mai potrivit, pentru că este un muşchi foarte versatil şi care este legat direct la creier, nu la măduva spinării, astfel că adesea scapă nevătămată chiar şi în urma unor accidente severe. Prin implantarea unor electrozi în limbă, ea poate să comunice cu echipamentele electronice şi altfel decât prin comenzi verbale, lucru foarte util în cazul unor persoane care nu îşi mai pot folosi nici măcar vocea, din pricina unor leziuni ale corzilor vocale. Dinţii devin un soi de „tastatură”, în vreme ce mişcările ferme către pereţii obrajilor, în jos şi către cerul gurii pot imita mişcările unui joystick care pune în mişcare un scaun cu rotile, după cum au demonstrat experimentele.

Voluntarii erau imobilizaţi şi nu aveau voie să-şi folosească decât limba, care a învăţat foarte repede un set de comenzi simple – înainte, înapoi, stânga, dreapta, sus, jos, plus, prin atingerea dinţilor, click sau dublu-click – însă suficiente pentru a opera un computer, pentru că reproduc principalele mişcări ale unui mouse. În viitor, se speră ca limba „căptuşită” cu electrozi să poată da zeci de comenzi distincte, prin mişcarea ei fină către o anumită parte a coroanei dentare. De pildă, o atingere a dinţilor în dreapta sus ar putea duce la stingerea luminii într-o încăpere, iar o atingere de aceeaşi intensitate, dar în stânga jos, ar duce la întreruperea luminii.

Cavitatea bucală, aproape robotizată

Deocamdată, funcţionarea sistemului presupune transfor­marea gurii într-o interfaţă om-maşină, încă nu tocmai con­for­tabilă. În obraji vor fi am­plasaţi senzori, sub limbă un mic magnet, iar între cerul gurii şi dinţii de sus – câte o mică tastatură.

Simultan, cel care va dori să comunicae în acest fel, trebuie să poarte şi o pereche de căşti speciale, prin care semnalele din gură sunt transmise aparatelor electronice. Dat fiind faptul că limba îndeplineşte şi alte funcţii – la receptarea gustului, în alimentaţie sau chiar pentru combaterea germenilor prin glandele salivare de la baza sa – adaptarea ei la acest nou limbaj prespune echipamente miniaturizate. Or, miniaturizarea costă, pe când inventatorii vor să obţină un preţ final cât mai mic al „computerului virtual din gură”.

Un nou limbaj universal

Folosirea limbii în acest mod va duce la naşterea unui nou limbaj universal, precum unul deja folosit de persoanele imobilizate care nu mai pot decât să sufle şi să aspire aerul dintr-un tub. Teoretic, această succesiune de gesturi ar putea fi rafinată până la asemănarea cu limbajul Morse, dar nimeni nu a ajuns până într-acolo. În mod curent, există numai patru comenzi principale ale acestui „limbaj”. Acum, prin electrozii implantaţi în limbă, s-ar putea trimite o multitudine de mesaje oricăror aparate electronice din jur.

Terapia viitorului"chirurgia"genetica

Genetica face din nou paşi mari pentru a atinge “visul” oricărui bolnav: vindecarea printr-o simplă injecţie a unor boli genetice sau a unor maladii grave, incurabile la această oră. După apariţia tratamentului genetic (ce se bazează în principal pe “eliminarea” unor gene), a apărut un nou domeniu de cercetare genetică, încă şi mai avansat: chirurgia genetică. Această ramură a geneticii, începută în urmă cu mai puţin de zece ani, se bazează aşadar pe înlocuirea “bucăţii” de gene bolnave, şi nu a întregii gene cu una sănătoasă, aşa cum se întâmplă în terapia genetică “tradiţională”.

Ceea ce înseamnă, simpli­ficând la maximum, că cerce­tătorii trimit în interiorul geno­mului nostru substanţe microscopice, care se comportă precum nişte chirurgi ai moleculelor şi depistează fără greşeală mutaţiile genetice. Uneltele vor ajuta nu numai la refacerea completă a copiilor născuţi cu boli genetice, dar şi la un viitor tratament împotriva SIDA, a cancerului sau a hepatitei B, scrie revista Science et Vie.

Tratamentul a dat deja rezultate extrem de bune în cazul unei maladii genetice ce afectează un copil din 3.500 născuţi: mucoviscidoză sau fibroză chistică, ce măreşte consistenţa secreţiilor mucoase ale organismului şi afectează atât sistemul respirator, cât şi cel digestiv.

Secretele naturii, “furate” şi aplicate în laborator

Obiectivul pe care şi-l propun oamenii de ştiinţă francezi de la centrul de cercetări Cellectis este să repare gena responsabilă de această maladie, punându-i în etapa iniţială un fel de proteză chimică: molecula PTC124, care constrânge gena responsabilă de această maladie – CFTR – să producă proteinele corect. Porţiunea bolnavă de genă este înlocuită cu aceeaşi secvenţă de ADN, căreia îi lipseşte însă mutaţia genetică. Totul a devenit posibil după evoluţia geneticii şi “furând” din natură două procedee deja existente: meganucleazele (enzime capabile să “taie” o porţiune de cromozom cu o precizie chirurgicală) şi recombinările genetice (care permit substituirea bucăţii bolnave cu una sănătoasă). Aşa că, odată cunoscută secvenţa genetică, ambele pot fi recreate. Întregul procedeu de laborator a fost denumit MRS – sistem de recombinare prin meganucleaze. El are aplicaţii nu doar în chirurgia genetică umană, ci şi în agricultură.

Dincolo de repararea bucăţii de cromozon bolnave în cazul maladiilor congenitale, MRS va putea fi utilizat pentru a îndrepta mutaţiile celulelor canceroase, dar şi în cazul transplantului, pentru a preveni respingerea unei grefe de către organism (scopul este de a pregăti organul donat, de a-l determina, înainte de operaţie, să îşi piardă “personalitatea”, ceea ce îl face incompatibil cu cel care îl primeşte).

Noul tip de terapie evită astfel şi complicaţiile ce apar în cazul terapiei genetice clasice, mai exact, apariţia unor cazuri de leucemie. Efectul colateral se creează de multe ori în cazul terapiei sus-numite deoarece gena terapeutică este inserată de multe ori în proximitatea genelor declanşatoare de cancer (proto-oncogene). În cazul chirurgiei genetice, riscul este îndepărtat. Peste câteva luni, se va efectua un test internaţional, promit cercetătorii, având ca obiect de studiu câteva zeci de copii trataţi, timp de un an, cu această metodă, împotriva fibrozei chistice.

Omenirea inventeaza noi metode de a scapa de "poluarea " telefoniei mobile ..

Până de curând simbol al „confortului” după care goneşte omul modern, telefonul mobil a ajuns o „pacoste” de care tot mai mulţi contemporani vor să scape pentru o clipă de linişte. Astfel, „detoxifierea” de efectele negative, la nivel psihologic (nu în privinţa nocivităţii radiaţilor) tinde să devină o industrie profitabilă.

Între primii care au venit în întâmpinarea acestei nevoi de linişte se numără operatorul feroviar britanic C2C, relatează The Daily Mail. Pe linia ferată dedicată navetiştilor între Essex şi Gara Liverpool din Londra au intrat în funcţiune vagoane unde semnalul de telefonie mobilă este blocat, pentru ca pasagerii să se bucure de linişte.

Vagoanele sunt căptuşite cu un aliaj special din metal şi plastic, care nu permite undelor radio, a semnalului de telefonie mobilă şi nici a internetului wireless să intre înăuntru. Pasagerii se pot bucura de o călătorie liniştită, fără să le sune vreo sonerie în urechi ori să asculte conversaţiile altora. Doar că blocarea posibilităţii de a folosi telefonul mobil este la limita legii în Marea Britanie, astfel că, în vagoanele silenţioase, sunt difuzate constant mesaje care avertizează pasagerii că nu-şi pot folosi celularul acolo.

„Poluarea” prin apeluri nesolicitate

Însă cei care au reuşit să scoată bani frumoşi din nevoia omului modern de linişte sunt doi inventatori care au pus la punct un dispozitiv denumit TrueCall (apel adevărat), menit să blocheze orice apeluri nedorite, care au căpătat o amploare similară „poluării” atmosferice. Peste 70% dintre bitanici se plâng că au fost „agasaţi” de apeluri nedorite.

Dintre acestea, în fiecare an, 1,5 miliarde sunt apeluri la capătul cărora nu se află niciun om care să poarte o conversaţie sau, cel mult, un mesaj publicitar preînregistrat, care nu fusese solicitat. Alte 1,5 milioane sunt apeluri făcute de escroci care încearcă să culeagă datele personale. Escrocii îndeamnă oamenii să apeleze prin intermediul altor reţele, care ar oferi preţuri mai avantajoase sau vin cu tot felul de oferte nesolicitate precum cei care trimit mesaje de tip spam pe internet.

În schimbul a 99 lire sterline, TrueCall descarcă de pe internet toate numerele telefonice comerciale folosite de escroci. Folosind această bază de date, la care oricine poate adăuga orice număr al unei persoane „nesuferite”, celor care vor utiliza TrueCall li se promite că vor avea parte de seri liniştite şi că s-ar putea face invizibili pentru apelurilor nedorite asemenea utilizatorilor de serivicii de mesagerie instant pe internet care pot opta să se facă „nevăzuţi” altor utilizatori.

Consum mai sănătos de servicii telefonice

Dar şi criza economică ce a cuprins planeta ar putea oferi mai multă linişte utilizatorilor stresaţi, deoarece a redus semnificativ bugetul pe care cineva şi-l poate permite pentru convorbiri telefonice.

Potrivit unui sondaj al GetJar.com, 78% dintre respondenţii într-un sondaj planetar declară că şi-au amânat planurile de a investi într-un telefon de nouă generaţie, iar 76% vor să reducă imediat numărul minutelor de convorbire sau alte servicii

Dintii pot creste din nou , prin stimularea celulelor stem...

Visul oricărei persoane care se teme de vizitele la medicul stomatolog este pe cale să se împlinească. Dinţii afectaţi pot creşte din nou, aşa cum reiese din cercetările oamenilor de ştiinţă francezi. Reactivând la nivel local celule stem existente, cercetătorii au obţinut autorepararea dinţilor – deocamdată, la şoareci. Dinţii deterioraţi – cariaţi sau curăţaţi deja de stomalog – nu vor mai avea nevoie de „proteze” precum plombe, incrustaţii sau coroane, pentru că va fi la îndemână cea mai bună dintre reparaţii: autoreparaţia, relatează revista Science et vie.

Tehnica se referă la „trezirea” celulelor stem conţinute de dinte – mai exact, în pulpa dintelui, partea sa internă, unde se găsesc nervii şi vasele sanguine. Celulele stem ale dintelui rămân inactive după naştere, dar rămân prezente acolo până la sfârşitul vieţii. În tot acest interval, ele nu sunt capabile să vindece o leziune sau să repare un dinte stricat. Celulele stem ale dintelui nu intră în acţiune decât în cursul dezvoltării embrionare pentru a „fabrica” dentina şi pulpa dintelui.

Ingredientul-miracol: o peptidă

Cinci minute au fost suficiente pentru a face intervenţia asupra şoarecelui – acestuia i-a fost distrus dintele (o mare parte din dentină şi din pulpă). I-a fost inoculată chiar în cavitatea din dintele stricat o microbilă acoperită cu molecule capabile să activeze aceste celule stem (celule ce pot da naştere la alte celule). Este vorba de peptida A-4. Moleculei îi sunt suficiente 30 de minute după ce ajunge în organism pentru a declanşa deja primele reacţii ale celulelor stem. În cele din urmă, după maximum 90 de zile, pulpa şi dentina dintelui se refac. Singurul care nu se poate reface cu ajutorul celulelor stem este smalţul dinţilor, motiv pentru care dentina şi pulpa ce cresc din nou trebuie acoperite cu un strat de protecţie.

Patru ani până la „terapia de masă”

„De la descoperirea celulelor stem, în anii 2000, am testat mai multe metode pentru a stimula activitatea lor şi cea mai eficientă, până acum, este introducerea în respectiva cavitate dentară a unor microbile de agaroză, un gel neutru acoperit acoperit cu molecula A-4”, spune Michel Goldberg, unul dintre cercetători şi profesor la Facultatea de stomatologie din Paris. Goldberg este convins că, în patru sau cinci ani, „autorepararea” dinţilor va putea fi aplicată pe scară largă oamenilor.

„Dintele este un model (de ţesut, n.r.) destul de simplu pentru a putea fi aplicat pe oameni. Nu e vorba de înlocuirea sau recrearea de la zero a unui organ vital. În cazul dintelui, dacă terapia nu funcţionează cum trebuie, se ajunge, în cel mai rău caz, la extracţia dintelui”, aşa cum declară Anne Poliard, o altă membră a echipei de savanţi francezi. Într-adevăr, este o terapie total diferită faţă de cea aplicată în cazul unui plămân sau rinichi, care trebuie creat din culturi de celule stem şi apoi implantat, în speranţa că organismul nu va respinge noul organ şi că acesta va funcţiona apoi normal, notează Science&Vie. În cazul autoregenerării dentare, ar putea fi însă vorba de prima terapie cu celule stem aplicată la scară mondială unui public extrem de larg (după vârsta de 50 de ani, oamenii pierd, în medie, 12 dinţi) şi ar putea fi aplicată chiar de medicul stomatolog.

Materiale de constructii din calculatoare..

Vechile noastre computere, trimise în China să moară, au totuşi o nouă viaţă. Ele se vor reconverti în…bănci pentru parcuri, grătare de scurgere sau garduri. Oamenii de ştiinţă chinezi au dezvoltat o nouă tehnică de reciclare a componentelor de calculator. Circuitele imprimate din computere, despre care se considera că nu pot fi refolosite, pot fi transformate în materiale de construcţie solide. Circuitul imprimat (prescurtat în engleză PCB) este realizat din material izolator (fibră de sticlă) şi cupru sau aluminiu.

Pe măsură ce tehnologia IT avansează tot mai repede, devine stringentă problema reciclării, mai ales că PCB cântăreşte 3% din totalul volumului de calculatoare aruncate, potrivit Live Science. Noua tehnologie constă în topirea părţilor nonmetalice (fibră de sticlă) ale circuitelor şi adăugarea unui strop de răşină, amestecul fiind presat apoi la temperaturi înalte pentru a forma plăci. Rezultatul este un material aproape la fel de rezistent ca betonul armat.

Telefonul mobil ce bate ca o inima ...

Dacă v-aţi plictisit de ţârâitul metalic al telefoanelor mobile, iar vibraţiile vă scot din sărite, puteţi apela la gsm-ul „umanizat”. Mai precis, cercetătorii au programat un telefon care să vibreze în ritmul cardiac al unui om. Interesant este faptul că bătăile inimii telefonului se aud pe tot parcursul utilizării lui, iar ritmul lui cardiac creşte când posesorul lui este apelat. „Inima” mobilului bate tot mai tare, „emoţionată” de apelul primit, la fel cum orice om este când vorbeşte cu o persoană dragă.

Gsm-ul imită atât de bine persoanele, încât, dacă bateria i se descarcă, el suferă un atac cardiac şi...„moare”, explică cercetătorii germani, citaţi de „NewScientist”. Ei au experimentat acest tip de telefon mobil umanizat pe mai multe persoane şi au observat că bătăile inimii îl umanizează atât de mult încât unii partipanţi la studiu au ajuns să ţină la gsm ca la un animal de companie, căutându-l panicaţi prin casă dacă nu îi mai auzeau inimioara. Alţii nu au gustat noul produs, considerându-l foarte stresant la locul de muncă sau când citesc.

"Moara de apa"aparatul care produce apa doar prin filtrarea aerului..

Omenirea va avea mari probleme cu resursele de apă în viitorul apropiat: peste două treimi din populaţia lumii nu va mai avea apă la discreţie în 2025, spun statisticile Naţiunilor Unite, citate de New Scientist. Vestea bună este însă că o companie din Canada – Element Four – a inventat un dispozitiv care “produce” apă potabilă din umiditatea existentă în aer. “Moara de apă” (WaterMill) va deveni probabil, cea mai utilă invenţie casnică de la cuptorul cu microunde încoace, scrie The Guardian. Mai ales că aparatul funcţionează cu resurse minime (consumă, pe zi, tot atâta electricitate cât trei becuri, pentru a produce până la 12 litri).

Principiul său de funcţionare constă în atragerea aerului în nişte filtre pentru a înlătura praful şi alte particule. Apoi, aerul curăţat este răcit la temperatura normală la care în mod normal se formează condens. Etapa următoare: aburii condensaţi sunt trecuţi printr-o “cameră” specială a “morii de apă”, unde sunt distruşi şi eventualii microbi cu ajutorul ultravioletelor. În fine, apa astfel rezultată este filtrată şi trimisă printr-o conductă fie spre frigider, fie spre rezervorul chiuvetei. Aparatul arată ca o minge de golf uriaşă, tăiată pe jumătate – o semisferă albă, din plastic, cu un diametru de aproape un metru, ataşată pe peretele exterior al casei.

Activitate mai intensă în timpul dimineţii

Maşinăria se va dovedi extrem de utilă inclusiv celor care trăiesc în oraşe, care ar dori să poată scăpa de dependenţa de nişte sisteme de distribuire a apei tot mai costisitoare şi care devin pe zi ce trece tot mai de neîncredere.

În plus, statisticile arată clar că apa îmbuteliată nu este o soluţie. Cel puţin din punct de vedere ecologic, ea este un dezastru: numai în Statele Unite, cele 30 de miliarde de litri de apă consumată costă 11 miliarde de dolari. Numai pentru a produce sticlele de plastic sunt necesari 1,5 miliarde de barili de petrol – respectiv combustibilul necesar funcţionării a 100.000 de automobile într-un an. Nu în ultimul rând, zilnic, doar în SUA, sunt aruncate la gunoi 30 de milioane de sticle de plastic, un adevărat dezastru pentru mediu.

Noul aparat reprezintă o soluţie pentru protejarea mediului şi pentru bugetul fiecărei persoane fizice, costul producerii unui litru de apă fiind de 0,3 dolari. În plus, el poate fi folosit şi în zonele mai secetoase, unde şi atmosfera este mai uscată, deoarece, este dotat cu un computer care îi reglează activitatea. Cu ajutorul acestuia, “WaterMill” funcţionează mai intens dimineaţa, când aerul este încărcat de vapori şi mai puţin după-amiaza şi seara. Deocamdată, singurul inconvenient rămâne preţul său de fabricare – 1200 de dolari.

miercuri, 19 noiembrie 2008

vineri, 14 noiembrie 2008

Tari..

Nimeni nu moare virgin.......viata i-o trage fiecaruia cel putin o data!

Doi indragosti stau pe iarba intr-un parc, ea delicata si sfioasa, el nerabdator si incordat. Mereu alti si alti indragostiti vin sa se aseaze pe iarba. Incepe sa se insereze,iar vantul adie usor aducand aproape miresme de ierburi parfumate... Ea: Ce mult imi place cum canta greierii! El: Nu sunt greieri, sunt fermoare.

A lucra intr-o organizatie mare este ca si cum ai folosi prezervativul in timpul unei partide de sex.
Iti da o senzatie de incredere si securitate personala in timp ce esti..

Scufita Rosie stia drumul de acum catre casa bunicii si a luat-o pe unde trebuie. Sora-sa, Scufita Verde, nu stia drumul si a luat-o peste tot...

Declaratie de dragoste
De ce fetele coboara privirea cind primesc o declaratie de dragoste?
- Ca sa verifice daca e adevarat...

Diferenta intre fumatori si nefumatori
- Exista vreo diferentza intre un mort care a fumat si unul care n-a fumat?
- Exista! Mortul care n-a fumat e mai sanatos!
Noroc cu chiuveta ...

O fetita vede pe strada un catel care tocmai facea vrute si nevrute cu o catelusa si il intreaba pe tatal sau ce fac. Tatal, jenat, ii raspunde:
- Catelusa nu vrea sa se duca acasa si ciinele incearca sa o duca el acasa.
- Ahaa... e ca ieri cu mama, noroc ca se tinea bine de chiuveta, altfel postasul o ducea in mod sigur la posta...

La intrebarea "Ai facut sex vreodata cu un coleg de servici?" exista un raspuns sincer:
"Am intretinut relatii sexuale zilnice cu seful meu direct. El ma futea la cap si pe mine ma durea in cur!"

Ingeras
- Mamico, mi-ai spus, ca ingerii au aripi si pot zbura, da?
- Desigur, scumpa mea.
- Aseara, cand tu nu erai, am auzit cum tata ii spunea menajerei "Ingeras". ... Ea cand o sa zboare?
- Maine dimineata, scumpo, maine dimineata!

duminică, 9 noiembrie 2008

ritmuri fierbinti..

Vitamine din fructe de iarna..

Studii efectuate la St. Michael Hospital (Toronto, Canada) au arătat că 40-50 g nuci sau migdale mâncate zilnic pot contribui la scăderea colesterolului în sânge. Aceasta în condiţiile în care nucile, alunele, migdalele, fisticul conţin aproximativ 60%-70% grăsimi.


Studii efectuate la St. Michael Hospital (Toronto, Canada) au arătat că 40-50 g nuci sau migdale mâncate zilnic pot contribui la scăderea colesterolului în sânge. Aceasta în condiţiile în care nucile, alunele, migdalele, fisticul conţin aproximativ 60%-70% grăsimi. Este vorba însă despre grăsimi din seria acizilor graşi omega 3 şi omega 9, care au un rol deosebit în prevenirea bolilor cardiovasculare. “Alunele, nucile, fisticul sunt numite fructe de iarnă, pentru că sunt consumate cu precădere în sezonul rece. Aceste fructe contribuie la detoxifierea organismului. Pentru rezultate optime aş recomanda cinci-şase nuci pe zi”, arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. De asemenea, aceste fructe sunt bogate în vitamina E, un antioxidant puternic care previne îmbătrânirea precoce. 100 g nuci conţin 25 mg vitamina E, aceeaşi cantitate de migdale – 24 mg, alunele de pământ – 10 mg, fisticul – 4 mg.


Proteine vegetale

Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi continuă să ne vorbească despre beneficiile acestor fructe oleaginoase: “Proteinele, aminoacizii esenţiali din nuci, alune, migdale apropie aceste fructe de carne sau peşte, tocmai de aceea consumul lor este bi­nevenit în perioadele când ne abţinem de la proteine animale. În afară de proteine, aceste fructe sunt o sursă bună de vitamine din grupul B, vitaminele A, E, potasiu, calciu, fier, magneziu”. Vitaminele şi mineralele asigură funcţionarea în condiţii normale a sistemului cardiovascular şi contribuie la întărirea sistemului imunitar. Dacă amestecăm câteva nuci sau migdale cu miere avem la îndemână un bun adjuvant în cazurile de anemie, în osteoporoză. Calciul şi fierul din aceste fructe se asimilează foarte bine. 100 g nuci conţin 100 mg calciu şi 3 mg fier, aceeaşi cantitate de migdale – 240 mg calciu şi 3 mg fier. În plus, oleaginoasele ne furnizează o cantitate apreciabilă de fibre alimentare (între 4% şi 7%), care îmbunătăţesc digestia. Specialistul nostru ne sfătuieşte să mâncăm aceste fructe crude, în nici un caz prăjite şi sărate. Prin prăjire sunt distruse multe dintre vitamine şi minerale, de asemenea sunt generate substanţe toxice. Singurul dezavantaj al nucilor, migdalelor, alunelor sunt caloriile. Aceste fructe sunt hipercalorice, de aceea pot favoriza creşterea în greutate. Astfel, nucile conţin 688 de calorii/100 g, alunele – 650 de calorii, migdalele – 610, fisticul – 600, alunele de pământ – 560, nucile de Brazilia – 682, nucile Caju – 570.

MIGDALE. Fumătorii ar trebui să mănânce mai multe migdale, deoarece aceste fructe reduc din efectele nedorite ale tabagismului. Proprietăţile migdalelor se datorează conţinutului de vitamina E, calciu, fier, zinc.

ALUNE. Cercetătorii de la Universitatea din Florida (SUA) afirmă că alunele sunt printre cele mai eficiente mijloace de profilaxie a afecţiunilor cardiovasculare, datorită proprie­tăţilor antioxidante. Aceste proprietăţi sunt date de polifenolii, substanţe care distrug radicalii liberi.

Fisticul..apara neuronii..

Fisticul previne tulburările de memorie şi îmbătrânirea precoce. Ne ajută să ţinem sub control tensiunea arterială şi colesterolul.


Fisticul previne tulburările de memorie şi îmbătrânirea precoce. Ne ajută să ţinem sub control tensiunea arterială şi colesterolul.

Fisticul conţine 50%-55% grăsimi bune. Este vorba despre acizii graşi esenţiali omega 3 şi omega 9, care protejează neuronii. Membranele care apără neuronii îmbătrânesc mai repede dacă nu primesc omega 3. Studiile au demonstrat că persoanele care mănâncă zilnic alimente cu omega 3 şi omega 9, aşa cum este fisticul, au rezultate mai bune la testele de memorie.

Colesterolul
Aceiaşi acizi graşi esenţiali omega 3 şi omega 9 sunt inamici de temut ai coleste­rolului. Un studiu efectuat la Universita­tea Pennsylvania şi Centrul de studiu al alimentaţiei USDA Beltsville (SUA) a ana­lizat efectul consumului de fistic asupra colesterolului rău.

Participanţii la studiu au mâncat zilnic 40-50 g fistic. După trei săptămâni, nivelul colesterolului rău a scăzut în medie cu 11,6%. Potrivit cardio­lo­gilor, datorită acizilor omega 3 şi omega 9, fisticul împiedică asimilarea colestero­lului rău şi scade riscul de boli cardiovasculare asociate. Cercetătorii au observat şi scăderea tensiunii arteriale la subiecţii hipertensivi, după această cură cu fistic. Explicaţia? Pe lângă grăsimile cu efect car­dioprotector, fisticul este sursă bună de fibre alimentare, vitaminele A, B1, B6, E, acid folic, mangan, potasiu, fosfor, mag­neziu, calciu. Fibrele alimentare din fistic absorb colesterolul. Vitamina B1 pre­vine apariţia tulburărilor cardiace, care merg de la simplele palpitaţii până la insuficienţa cardiacă, iar vitamina B9 previne hipertensiunea arterială, prin efec­tul de relaxare a vaselor sangvi­ne.

100 grame de fistic
● Calorii 600 ● Proteine 17 g ● Grăsimi 50-55 g ● Fibre 6 g ● Vitamina E 4 mg ● Calciu 110 mg ● Fier 3 mg ● Zinc 2 mg ● Seleniu 6 microg ● Acid folic 58 microg

sâmbătă, 8 noiembrie 2008

Companii..glumite..

CAPITALISM TRADITIONAL
Ai doua vaci.
Vinzi una si cumperi un taur.
Cireada se inmulteste iar economia prospera.
Le vinzi si iesi la pensie cu castigul.

COMPANIE AMERICANA
Ai doua vaci.
Vinzi una si o fortezi pe cealalta sa produca lapte cit pentru patru.
Esti surprins cand vaca moare.

COMPANIE FRANCEZA
Ai doua vaci.
Faci greva pentru ca doresti sa ai trei vaci.

COMPANIE JAPONEZA
Ai doua vaci. Le reproiectezi astfel incat sa fie de zece ori mai mici decat o vaca obisnuita si sa produca de douazeci de ori mai mult lapte.
Apoi creezi imagini animate inteligente ale vacii, numite
Cowkemon, si le promovezi la scara globala.

COMPANIE GERMANA
Ai doua vaci. Le reproiectezi astfel incat sa traiasca 100 de ani, sa manance o data pe luna si sa se mulga singure.

COMPANIE BRITANICA
Ai doua vaci. Amandoua sunt nebune.

COMPANIE ITALIANA
Ai doua vaci, dar nu stii unde sunt. Pleci in pauza de pranz.

COMPANIE RUSEASCA
Ai doua vaci.Le numeri si afli ca ai 5 vaci.
Le numeri din nou si afli ca ai 42 de vaci.
Le numeri din nou si afli ca ai 12 vaci.
Te opresti din numarat vaci si deschizi alta sticla de vodca.

COMPANIE ELVETIANA
Ai 1000 de vaci, dintre care nici una nu-ti apartine.
Facturezi celorlalti cheltuieli de depozitare.

COMPANIE INDIANA
Ai doua vaci.
Te inchini la ele.

COMPANIE CHINEZA
Ai doua vaci. Ai 300 de oameni care le mulg.
Declari somaj zero, productivitate bovina inalta si arestezi reporterul care a publicat cifrele.

COMPANIE ROMANEASCA
Ai 5 vaci, costuri cat de 10, mulgi doar 3, alergi
bezmetic printre ele,
mai aduci personal pentru alte 5, dai faliment si dai vina pe bou.

ASOCIATIE FAMILIALA PRAHOVEANA
N-ai nici-o vaca. Contractezi doua cu statul si faci vila
cu fonduri U.E. pe
care o declari staul.
Reziliezi contractul pe motiv de regiune defavorizata calamitata. O iei de la capat.
Ceilalti se uita ca vitelu la poarta noua a vilei celei noi.

vineri, 7 noiembrie 2008

Ruga..

Aloe Vera..

Ce este Aloe-Vera ?

Aloe Barbadensis Miller supranumita Aloe-Vera este o planta subtropicala din familia liliaceelor (ca si usturoiul, ceapa, crinul, laleaua, etc.).
Ea este una din cele peste 250 de specii de aloe, binecunoscuta în multe tari pentru efectul sau terapeutic extraordinar, fiind considerata de aceea ca un veritabil medicament natural.
Denumirea de “aloe” provine de la cuvântul arab „aloeh” care înseamna în limba araba “seva cristalina si amara”, iar planta a fost utilizata înca din antichitate, fiind renumita pentru virtutile sale curative.
Numele de Aloe Barbadensis Miller l-a primit dupa botanistul Miller care a descris pentru prima data planta aloe din insulele Barbados. Alti botanisti i-au dat numele de Aloe-Vera Linné, Aloe-Vera Lemarck.
În comert Aloe Barbadensis Miller este cunoscuta sub numele de Aloe-Vera, “vera” fiind cuvântul latin care înseamna “adevarata”, denumire ce se datoreaza efectului terapeutic foarte puternic.
Desi nu este singura specie de aloe cu efecte curative, conform cu ultimele cercetari medicale în domeniu, Aloe-Vera este specia cu cele mai puternice rezultate medicale.


Aloe-Vera-un secret stravechi

Vechii egipteni o numeau “planta nemuririi” si o puneau printre darurile funerare înmormântate împreuna cu faraonii, pentru a asigura, chiar si dupa moarte, sanatate spiritului faraonului.
Cu sute de ani în urma africanii agatau planta în manunchiuri deasupra usii pentru a alunga spiritele malefice.
Medici celebri ai antichitatii si personalitati istorice remarcabile au fost fascinate de puterea curativa a acestei plante.
Prima atestare “documentara” a plantei miracol o gasim încrustata în piatra pe o placuta descoperita într-un mormânt egiptean de acum 3500 de ani.
Primul tratat medical antic care mentioneaza planta de Aloe-Vera si efectele ei terapeutice se numeste “Papyrus Ebers” si se estimeaza ca a fost redactat în jurul datei 1553-1550 î.d.H.

Aloe-Vera-O istorie care se repeta... din negura timpului

De la descoperirea plantei Aloe-Vera în urma cu mii de ani, planta a fost folosita cu succes în scopuri terapeutice.
Efectele plantei erau cunoscute de marile civilizatii antice, de la persani si egipteni în Est, greci si romani în Europa, pâna la popoarele de pe continentul african si subcontinentul indian.
Planta era raspândita în Asia si zona Pacificului, regasindu-se si în folclorul japonez, filipinez si hawaiian.
Va oferim în continuare câteva date importante din îndelungata istorie medicala a plantei Aloe-Vera.

333 î.Hr. :În antichitate planta a fost considerata atât de importanta, încât Aristotel l-a sfatuit pe Alexandru cel Mare sa ocupe insula Socotra, renumita pentru plantatiile mari de Aloe-Vera de acolo, Aloe-Vera fiind folosita la tratarea ranilor soldatilor. Însusi Alexandru cel Mare a fost ranit de o sageata si vindecat de catre un preot care a folosit gel stors din frunzele plantei de Aloe-Vera.



1000 - 1300 d.Hr. :Planta uscata devine un medicament de raspândire larga în toata Europa.



1300 - 1500 :Planta prelucrata uscata intra în medicina engleza pe post de laxativ si ca un tratament al bolilor si ranilor exterioare. Planta uscata se importa din Africa, mai ales de pe insula Socotra. Printre multe minunatii mentionate de Marco Polo în urma calatoriilor sale în Orient se afla si descrierea numeroaselor aplicatii terapeutice ale plantei de Aloe-Vera.



1500 - 1600 :Conchistadorii spanioli au descoperit ca la baza multor remedii medicale aztece se afla Aloe-Vera, cunoscuta ca un agent curativ de mare efect. Cultivata apoi în vecinatatea bisericilor catolice, a fost folosita intens de misionari si populatie ca un medicament universal, mai ales în regiunea insulelor Caraibe, America de Sud si Centrala.



1600 - 1700 :Fermierii spanioli si olandezi au întemeiat primele plantatii comerciale pe insulele Barbados si Curaçao. O solutie obtinuta prin fierberea frunzelor de Aloe-Vera se exporta în principal în Europa.



1700 - 1900 :Carl Von Linné în 1720 foloseste pentru prima data denumirea de Aloe-Vera Linné pentru descrierea plantei. Apar sute de articole si referinte me-dicale în toata lumea, descriind varietatea aplicatiilor Aloe-Vera în diferite tratamente.


În 1820 :Aloe-Vera a fost amintita oficial ca laxativ si protector al pielii în lucrarea United States Pharmacopoeia (U.S.P.).



In 1900 :Datorita efectelor terapeutice, planta se cultiva pe scara larga în regiunile calde. Frunza proaspata sau deshidratata se vinde pentru tratarea ranilor si afectiunilor pielii, incluzând ulcerul, arsurile, dermatita si altele.


În 1912:Colonelul H.W.Johnston fondeaza prima plantatie comerciala americana de Aloe-Vera în Florida.

Aloe-Vera-schita de portret

Planta are frunze carnoase în forma de lance care cresc direct din pamânt, cu marginile în forma de dinte de fierastrau.
În mijloc prezinta o tulpina care se termina în flori de culoare galben-rosie de forma cilindrica.
Planta cultivata are înaltimea de 75 - 120 cm, are 12 - 15 frunze late, carnoase, greutatea unei frunze fiind între 700 - 1500 grame.
Marimea frunzelor depinde de calitatea solului si conditiile climaterice. Planta atinge maturitatea dupa 3-4 ani, abia atunci poate începe perioada de recoltare.
Planta Aloe-Vera creste natural în Africa de nord, est si sud, în tarile din jurul Marii Mediterane, Marii Rosii, în India, China si insulele Oceanului Indian. Este cultivata în insulele din Marea Caraibelor, în tari ca Republica Dominicana, Barbados, Jamaica, Puerto-Rico. Mari plantatii se gasesc în Texas, California, Arizona si Mexic.
În general planta nu creste în zonele geografice unde temperatura coboara pentru mult timp sub zero grade.
Plantele Aloe-Vera sunt plantate pe rânduri la o distanta de 60 -70 cm una de alta, sistem de cultivare impus de mecanizarea procesului agronomic.
Frunzele se recolteaza numai manual, se detaseaza sub asa-numita “linie de gel” si, astfel, întreaga cantitate de gel ramâne în frunze, prevenindu-se procesul de oxidare.
Se recolteaza frunzele exterioare, 3 - 5 frunze de pe fiecare planta matura la 5 - 8 saptamâni.

Cosmetica..

Efectele curative ale plantei de aloe vera ne sunt cunoscute nouă, românilor, de puţin timp, însă ea este folosită pentru cicatrizarea rănilor de mii de ani în Africa de Sud, acolo unde îşi are originile.
Efectele curative ale plantei de aloe vera ne sunt cunoscute nouă, românilor, de puţin timp, însă ea este folosită pentru cicatrizarea rănilor de mii de ani în Africa de Sud, acolo unde îşi are originile. Există câteva zeci de specii de aloe, dar dintre toate, doar pentru aloe vera (barbadensis) s-au găsit întrebuinţări terapeutice. Frunzele cărnoase şi albicioase conţin un gel intens hidratant, cu acţiune regeneratoare la nivelul pielii, cu proprietăţi antibacteriene şi cicatrizante, ne spune dr Cristina Bălănescu, medic primar medicină gene­rală, cu competenţă în terapii complemen­tare, de la Centrul de Sănătate Clar Med. Industria cosmetică ne pune la dispoziţie o gamă largă de creme şi măşti pe bază de aloe vera, însă nu toate păstrează proprietăţile plantei, aşa încât specialistul nostru ne re­comandă să preparăm singuri cosmeticele.
Măşti
Peste 20 de minerale şi vitamine se găsesc în compoziţia acestei plante, dar proprietăţi hidratante şi regeneratoare are numai sucul extras din frunzele plantei mature, de cel puţin trei ani, fiindcă cele tinere conţin o cantitate mult mai mică de substanţe active. Măştile din aloe vera se obţin prin simpla zdrobire a frunzelor plantei într-un vas de lemn (nu de metal, fiindcă sucul oxidează). Se aplică apoi pe faţă, gât şi decolteu, pe cât posibil zilnic, pentru 20 de minute. Antioxidanţii din această mască naturală dau pielii un aspect mai tânăr, fiindcă stimulează regenerarea celulelor epiteliale. Din aloe se poate prepara şi suc. Frunzele se zdrobesc într-un vas de lemn, apoi se storc într-un tifon, iar cu sucul obţinut se spală faţa şi gâtul. Cu 300-400 de ml de suc de aloe diluat în apă caldă se pot face săptămânal băi pentru hidratarea pielii. Crema pentru faţă se prepară cu 10 ml de suc de aloe vera şi 50 de grame de vaselină, care se amestecă bine pentru a obţine o pastă omogenă. Cu suc de aloe şi ulei de măsline se poate prepara o emulsie hidratantă pentru mâini şi călcâie.
Consider,ca orice domeniu este interesant si de la oricine poti invata cate ceva !

Despre mine